Fenomenul ”Brain Drain” în Romania – exodul specialiștilor din domeniul sănătății

“Brain drain” (denumire atribuită acestui fenomen de către reprezentanții Societății Regale din Londra) sau “pierderea de capital uman” se referă la procesul de emigrare a persoanelor instruite și talentate spre națiuni dezvoltate, ca urmare a salariilor mici, lipsei oportunităților de dezvoltare sau a altor motive care pot fi invocate în țara de origine.

Acest fenomen reduce calitate serviciilor de sănătate și are efecte devastatoare asupra economiei țării emiente. Cu toate acestea, reprezintă una dintre problemele majore ale țărilor în curs de dezvoltare, unde instruirea la un nivel superior și pregătirea profesională temeinică sunt privite, adesea, ca fiind cea mai sigură cale de a evada dintr-o țară adancită în probleme economice, sociale sau politice. Contrapartida “brain drain-ului” o constituie caștigul de inteligență al zonelor spre care a emigrat capitalul uman.

Un studiu internațional, publicat de platforma europeană Forum Alpbach,  relevă o evoluție tragică pentru România. Potrivit datelor furnizate, România se află pe ultimul loc în top 3 țări europene care au exportat gratis specialiști cu înaltă pregătire, formați în țară. Dacă în alte țări, emigrarea specialiștilor a fost compensată de imigrație,  România este afectată de o pierdere netă de persoane cu pregătire superioară.

Potrivit statisticilor centralizate de această platformă, 26.296 de specialiști cu pregătire superioară au părăsit România, între anii 2003-2014, pentru a lucra în alte state occidentale. În topul brain-drain sunt profesorii, urmați de medici, asistente cu pregătire universitară, fizioterapeuți și dentiști.

Pentru România, pericolul cel mai mare îl constituie lipsa  acută de personal calificat din spitalele din ţară. Foarte mulţi tineri aleg să emigreze, în căutarea unui salariu mai mare  și a unor condiții de muncă superioare în domeniul sanitar. Exodul medicilor a devenit, astfel, alarmant.

Peste 1300 de medici au solicitat, la începutul anului 2015, certificatele profesionale de care aveau nevoie pentru a se angaja în străinătate, fiind cu 10% mai mulți decat în aceeași perioadă a anului precedent. În ultimii ani, mii de doctori, asistente medicale şi infirmiere au procedat în acest fel. Aceeaşi decizie au luat-o si unii medici de familie. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, pe categorii de vârstă, dintre medicii de spital, mulţi au peste 60 de ani sau între 50 si 60 de ani. Foarte puţini sunt cei cu vârste între 30 si 40 de ani sau sub 30 de ani.