În limite normale, stresul are un efect motivațional. Totuși, devenit cronic, acesta favorizează instalarea depresiei și a anxietății, având efecte nocive asupra sănătății psihice și, drept urmare, asupra celei fizice.
Cercetători din S.U.A., Italia și Germania, de la institute de cercetare prestigioase, au contribuit la realizarea studiului asupra mecanismelor moleculare care stau la baza comportamentelor care răspund la stres. Ei au descoperit că receptorul GPR158, care operează în cortexul prefrontal, reprezintă puntea dintre stresul cronic și depresie, nivelurile acestei glicoproteine fiind foarte ridicate în cazul subiecților umani cu tulburări depresive majore.
Testele pe șoareci cu niveluri crescute ale glicoproteinei 158 au arătat că expunerea acestora la stresul cronic a avut drept rezultat instalarea depresiei, în timp ce supresarea proteinei a ferit șoarecii de acțiunea dăunătoare a acesteia, căpătând o rezistență crescută la stres.
GPR158 este clasificat drept “receptor orfan” deoarece nu are un ligand specific cunoscut și, drept urmare, nici funcții cunoscute. Din cercetările efectuate, s-a descoperi că aceasta se află în legatură cu receptorii GABA, aceștia din urmând un rol fundamental în controlul inhibitor asupra creierului și, în același timp, cu receptorii adrenergici ce acționează asupra efectelor stresului.
Dat fiind faptul că rozătoarele care nu prezentau niveluri crescute ale glicoproteinei au fost protejate împotriva depresiei, această descoperire are un potențial imens pentru industria farmaceutică, cu atât mai mult cu cât procedura a fost reluată ulterior pe subiecți umani, oferind și de această dată rezultatele concludente.
Studiile vor continua, având ca obiectiv descoperirea substanțelor care îi pot modifica funcția, astfel încât depresia să fie tratată, pe viitor, cu cât mai puține efecte negative.
Sursă: https://elifesciences.org
admin
Iti mai recomandam
