Articole

Sindromul Burnout – stare ce afectează tot mai mulți medici

sindromul-burnout-stare-ce-afecteaza-tot-mai-multi-medici

Sindromul epuizării profesionale sau sindromul burnout se traduce într-o stare de epuizare, atât la nivel fizic, cât și psihic, ce afectează cu precădere persoanele care, prin prisma profesiei, sunt expuse în mod constant unui nivel ridicat de stres.

Practicarea meseriei de medic este, poate, unul dintre cele mai grăitoare exemple în acest sens. Prinși între nevoile pacienților și ale familiilor acestora, program prelungit, gărzi, nopți nedormite și greutatea apăsătoare a faptului că și cea mai mică eroare poate primejdui viața pacientului, nu este de mirare că de la stres la sindromul psihologic de epuizare profesională este doar un pas pentru cadrele medicale.

Burnout-ul este dăunător nu numai sănătății și echilibrului psihic al cadrului medical afectat, ci și pentru pacienți, acestă afecțiune fiind asociată cu o calitate scăzută a actului medical și grave erori medicale.

Printre factorii care conduc la burnout profesional în rândul cadrelor medicale, se numără:

  • decesul pacienților;
  • suferința pacienților;
  • volumul excesiv de muncă (program prelungit, nopți nedormite, la care se pot adăuga activități de predare/cercetare);
  • remunerația necorespunzătoare, raportat la cumulul de responsabilități și ore de muncă pe care le presupune o astfel de profesie;
  • sarcinile birocratice excesive, legislația ambiguă (în special în rândul medicilor de familie);
  • conflictul interior permanent între dorința de a excela în carieră și dorința de a petrece mai mult timp cu familia;
  • lipsa timpului liber.

Două stări majore pot prevesti instalarea sindromului de burnout, ambele legate de senzația de insuficiență:

  • epuizarea emoțională – te caracterizează o stare de nemulțumire perpetuă, nimic nu te mai bucură, fiecare zi îți pare a fi una proastă, ai senzația că nimic din ce faci nu contează, nu te va scoate din cercul vicios în care ai intrat;
  • scăderea randamentului – îndeplinirea sarcinilor profesionale, ca și a celor domestice, a devenit o povară; îți este greu să te concentrezi, task-urile se adună, te simți copleșit.

Senzația de insuficiență este cea care face diferența între burnout, stare în care simți că ai ajuns la “capătul puterilor” și stres, stare ce se instalează ca urmare a senzației de prea mult: prea multă presiune, responsabilități cărora îți este greu să le faci față, o senzația de suprasolicitare fizică și psihică. În pofida acestor trăiri, o persoană stresată nu își pierde speranța, are convingerea că, dacă ar avea la dispoziție mai mult timp și mai multă energie, ar putea depăși situația în care se află.

Potrivit unui studiu realizat de către Colegiul Medicilor din București, sarcinile birocratice și programul de lucru haotic/volumul excesiv de muncă reprezintă principalii factori care stau la baza declanșării sindromul oboselii cronice (sindromul burnout).

Studiul anterior menționat a scos la iveală procentul medicilor bucureșteni afectați de burnout. Astfel:

  • 55% suferă de burnout personal;
  • cei care suferă de burnout profesional înregistrează 52 de procente;
  • 36% sunt afectați de burnout ca urmare a interacțiunii cu pacienții;
  • cei pentru care toți cei 3 factori de stres au fost prezenți în declanșarea stării înregistrează 24 de procente.

Persoanele implicate în studiu au declarat că lucrează, în medie, 43 de ore pe săptămână și consultă aproximativ 18 pacienți pe zi. Dintre aceștia, 30% au două locuri de muncă iar cei care sunt prinși între trei sau mai multe locuri de muncă însumează 12 procente.

Comparativ cu țări precum precum Franța – unde nivelul sindromului burnout este de 42, 4%, Germania – 48,7%, SUA – 45,8%, cifrele înregistrate la nivelul municipiului București sunt mult mai mari.

În urma cercetării, s-a concluzionat că femeile sunt afectate de sindromul burnout într-un procent mai mare decât bărbații. De asemenea, se pare că stresul provocat de lucrul cu pacienții se menține, în mod constant, mult sub nivelul stresului provocat de către factorii de sistem (birocrație, legislație ambiguă, salarizare sub așteptări, etc.).

0 Comments
Share

admin

Reply your comment:

Your email address will not be published. Required fields are marked *